Conecteaza-te cu contul de Facebook!
sau
E-mail:
Parola:
 
Conectare
Ghid turistic Pericei. Informatii utile, galerie foto, harta, transportul in comun, sfaturi pentru turisti, etc.
Login with Facebook Contul meu Inregistrare Am uitat parola
 Romania
Ultima rezervare: acum 4 minute la Mamaia

Turism intern > Judetul Salaj > Pericei > Ghid turistic

Ghid turistic Pericei

Cine nu a auzit de Pericei? Aici s-a impletit cea mai lunga cununa de ceapa din lume. Cununa de ceapa împletita la Pericei a cântarit aproximativ cinci tone, a numarat circa 45.000 de cepe, iar la realizarea ei au participat câteva sute de persoane. Cununa a fost împletita cu prilejul primei editii a Festivalului Cepei, ocazie cu care în localitate a fost ridicat si un monument al cepei, unicat în lume, care are o înaltime de sase metri si care reprezinta un bulb de ceapa. Noroc cu SANDU TATAR de la Oradea, el a avut ideea, ca daca stateam dupa oficialitati, nu se facea nimic niciodata la Pericei.

La Pericei, în Sălaj, se află singurul monument din lume dedicat unei cepe. De ce o ceapă? Pentru că, de vreo 800 de ani, localnicii trăiesc de pe urma ei. Pericinenii erau cei mai mari cultivatori de ceapă din Transilvania. În fiecare an trimiteau spre pieţele din lumea largă, tone de ceapă. De la Baia Mare la Galaţi, din Balcani pînă în America, ceapa de Pericei şi-a trăit gloria trecînd din tren în tren, din sac în sac, dusă cu paporniţa imigranţilor sau cu căruţa la piaţă. Pericinenii au intrat şi în Guiness Book, cu cea mai lungă cunună de ceapă, îi dedică un festival în fiecare vară, după ce scot ceapa din pămînt şi tot ei, cepei, i-au ridicat un monument în curtea şcolii. Pînă de curînd, toţi, dar absolut toţi localnicii erau cultivatori de ceapă, inclusiv profesorii de la şcoală sau funcţionarii din primărie. De vreo doi ani încoace, însă, ceapa de Pericei a intrat în declin. Mai întîi supermarketurile, iar acum criza economică mondială, lovesc în destinul istoric al cepei de Pericei.

"Pămîntul nostru are ceva în el de face ceapa dulce. Aşa am pomenit de la moşii şi strămoşii noştri, să cultivăm ceapă, că ceapa de Pericei e deosebită şi o cumpără lumea prin pieţe", explică Gaspar Csaba, agricultor din Pericei. Din ceapă şi-a făcut gospodărie "faină", din ceapă şi-a luat tractor şi a crescut trei copii. Şi ei cultivă ceapă, 6-7 ari, în fiecare an. O cultivă, merg cu ea la piaţă, o vînd şi o iau de la capăt.

Merită? "Pînă mai an merita. În ultima vreme s-o cam stricat trebile şi cu ceapa, că au deschis magazinele astea mari în oraşe, aduc marfă din străinătate, nu mai prea avem trecere. Nici pieţe ca lumea nu mai sînt, iar oamenii au din ce în ce mai puţini bani", spune Gaspar Csaba.

Peste drum de gospodăria lui e şcoala. În curtea ei, acum doi ani, s-a ridicat un monument dedicat cepei. „Să fie pildă pentru copii, să nu uite că au o tradiţie, o bogăţie pe care s-o ducă mai departe. Avem trei sute la şcoală, nu sîntem o comună mică. Sătenii noştri au dus vestea cepei lor şi prin lume, pe unde au umblat. Copiii lor trebuie să fie mîndri de munca parinţilor lor. Eu le spun că doar munca pe care ştii să o faci bine te îmbogăţeşte”, spune directorul şcolii, Augustin Dănilă.

Filosofia cepei de apă

Primarul din Pericei nu vrea să strice tradiţia. Vede în activitatea complexă de cultivare şi comercializare a cepei soluţia de rezistenţă la criză. "Vedeţi dumneavoastră, pericinenii samănă ceapa, o recoltează şi tot ei o transportă cu maşinile la piaţă, o vînd prin pieţe, pe la porţi sau o duc în străinătate la prieteni, cunoştiinţe. Între ei, pămîntul pe care-l cultivă, ceapa pe care o duc în saci la piaţă şi orăşenii care o cumpără, stau de vorbă cu ei, ajung să se cunoască, să fie căutaţi, e o relaţie normală, firească. De ce credeţi că tot mai mulţi oameni suferă de boli psihice? Pentru că nu mai au comunicare cu ceilalţi. Vă place să cumpăraţi de la supermarket? Vă spune cineva ce calităţi are ceapa de acolo? Noi nu ne dorim ca ceapa de Pericei să ajungă în supermarketuri. Noi vrem să ajungă la cei care o apreciază. Aş vrea să ştiu că şomerul din Cluj, după ce şi-a pierdut slujba, se gîndeşte de două ori înainte să cumpere produse străine şi cumpără ce producem noi, ca mîine să nu rămînă şomer şi agricultorul care-i vinde ceapă", explică primarul comunei, Boncidai Csaba.

Povestea cepei

Pericenenii samănă primăvara, prin februarie-martie, sămînţa de ceapă, în pămînt. Peste o lună scot răsadul de ceapă şi-l cultivă pe ogoare. Sute de hectare în toată comuna. 700 de certificate de producători a eliberat Primăria anul acesta. După ce o sădesc, o udă. O udă mult. E un soi de ceapă care cere apa, de aceea se şi numeşte ceapă de apă. O plivesc, o sapă. Prin iunie, iulie o scot. Toţi muncesc pe ogoare în Pericei, şi mîinile profesorilor sînt arse de pămînt. Şi copiii muncesc la cîmp. În august are loc festivalul cepei. Toată vara, toamna şi iarna merg la oraş cu ceapă. Bătrînii sînt lăsaţi acasă, să vîndă ceapă la porţi, pentru că ei nu mai pot umbla la oraş. Dar, ca să fii lăsat la vatră de pe frontul de luptă al cepei cu lumea, trebuie să fii trecut de 80 de ani. Ceilalţi sînt în piaţă, la Şimleu, dacă e vineri. La Baia Mare, Oradea sau Zalău.

Acolo le-am găsit pe femei. Emilia, Lucreţia şi Rebeca sînt "tinere". Au 70 si ceva de ani fiecare. Frumoasă, cu mîinile bătute de pămînt, tuşa Rebeca stă lîngă ceapa ei şi te îmbie: "E ceapă bună, dulce. E de Pericei. O dau ieftin, 1 leu kilu, am dat-o şi cu un leu jumate, dar e tîrziu şi trebuie să plec spre casă" cumpărăm ceapă şi intrăm în vorbă. "Că nu se mai merită, doamnă, nu se mai merită. Dar dacă am 340 de lei pensie ce să fac, să stau? Pot trăi cu atît? Am 76 de ani, dar nu pot avea răgaz. Am muncit 30 de ani la CAP. Şi de cînd mă ştiu merg la cîmp în fiecare an. Asta e viaţa noastră. Dar nu de muncă mă plîng eu. Mi-e teamă că oamenii nu mai au bani, şi asta se vede după cît cumpără cînd vin la piaţă. Au rămas şomeri şi se strîng la toate. Vindem tot mai puţin în ultima vreme".

Pionieri în tehnici de prospectare a pieţei

Pămînturile din Pericei au fost grădinile familiei Bathory. Acolo îşi cultivau legumele nobilii din familia al cărei cel mai cunoscut reprezentant este probabil cardinalul Andrei Bathory, cel descăpăţînat de aliaţii secui ai lui Mihai Viteazul.

Prima dată este pomenită cultivarea cepei în aceste locuri, într-un document de la 1258. Timp de sute de ani sătenii au păstrat secretul cepei de apă şi sămînţa ei. Ei nu vînd sămînţă şi nici nu lasă să intre sămînţă din altă parte. Acum o sută de ani - povestesc femeile - pericinenii aveau o hartă cu marile oraşe ale ţării, cu zilele de tîrg însemnate şi chiar cu zilele de salariu ale muncitorilor de la marile fabrici. Încărcau marfa şi plecau spre Galaţi sau spre piaţa Matache doar în acele zile, ştiute. Schimbau şi trei-patru trenuri pentru asta.

Dar neam de neamul lor au trăit bine din ceapa de apă care creşte în pămîntul negru al Periceiului.

Material primit de la Dl. Crisan Mircea, Zalau

Ai întrebări? Folosește contul tău de Facebook și întreabă aici!

0
0

Legaturi utile